Voia Ta, totuși…

26/11/2010 la 9:02 am | Publicat în Cântate, Gânduri, Imagini, Praise Adonai | 3 comentarii
Etichete: , , , , , , , ,

Sunt momente ale vieții când însăși viața ne pare prea mult. Sunt zile în care ne simțim încolțiți, răniți și singuri, în mijlocul mării înfricoșător de triste și de egoiste a ființelor umane… Tendința normală în astfel de vremuri este să fugim, să căutăm soluții logice, omenești; să aruncăm povara, să scăpăm de durere, să uităm de toți și de toate.

Nu mă pot abține, ca unul la rându-mi familiar cu durerea, să nu mă gândesc la expresia supremă a acesteia. Domnul Isus a cunoscut-o din plin, ca unul căruia i s-a cerut să treacă prin ceea ce nu ar putea purta întreaga rasă umană, laolaltă adunată ca într-un cor al suferinzilor benevoli. Nu pot să nu mă cutremur la gândul că lacrimile amare vărsate pe drumul spre Ierusalim pentru omul pierdut s-au transformat în expresii ale durerii extreme în Grădina Ghetsimani, acolo unde El a trecut printru-n chin ca de moarte, vărsând pe pământul ce își ura Creatorul sudoare cu sânge… În mijlocul acestei drame, purtătorul întregului blestem al unei lumi hulitoare, I-a cerut Tatălui ca, dacă este cu putință, El să depărteze paharul suferinței. A avut însă tăria să adauge ”totuși”, un sigur și hotărât semn al încrederii și dorinței de ascultare.

”Totuși voia Ta să se facă!”.

Atunci când lacrimile pun stăpânire pe viața noastră, când simțim că totul e prea mult și prea greu, să avem tăria să strigăm la El! Avem siguranța că este Singurul ce nu ne părăsi, prin orice am fi nevoiți să pășim; Singurul care ne înțelege cu adevărat necazul și amărăciunea, gata să ne ajute să ieșim la liman. Să căutăm fața Lui, să cerem pacea Lui, să ne dorim puterea de a ne ridica pentru a merge mai departe și, mai ales, să fim gata să zicem ”TOTUȘI”… Nu voia mea, ci voia Lui să se facă. Știm de unde am plecat, știm unde vom merge, și doar puțină vreme a rămas până la ziua aceea sfântă  în care orice lacrimă va fi ștearsă, orice durere va fi uitată, iar noi vom fi cu El…

Vino, Doamne Isuse, și facă-se voia Ta în viața noastră!

VIDEO: ”Voia Ta”, interpret Carmen Prodan

Anunțuri

3 comentarii »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. […] Voia Ta, totuși… Fri Nov 26, 2010 9:02 am Sunt momente ale vieții când însăși viața ne pare prea mult. Sunt zile în care ne simțim încolțiți, răniți și singuri, în mijlocul mării înfricoșător de triste și de egoiste a ființelor umane… Tendința normală în astfel de vremuri este să fugim, să căutăm soluții logice, omenești; să aruncăm povara, să scăpăm de durere, să uităm de […] […]

  2. Amin. foarte frumoase cuvinte, insa cateodata e greu in necaz sa faci voia Lui.

  3. Lavinia, de acord. Dupa ce Il cunosti mai indeaproape, insa, observi cu uimire ca e mai greu sa nu faci astfel…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: